Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LITERE MICI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru LITERE MICI.
... Ă , glagolitici , - ce , adj . Alfabet glagolitic ( În sintagmele ) sau scriere glagolitică = alfabet întocmit după modelul literelor mici grecești și folosit în unele scrieri slave bisericești . Literă glagolitică = literă
... PARANGONÁJ , parangonaje , s . n . ( Tipogr . ) Așezare a unui cuvânt cules cu litere mai mici între cuvinte culese cu un corp de literă
CĂLĂRÉȚ , - EÁȚĂ , călăreți , - e , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care călărește , ( sportiv ) care practică călăria . 2. S . m . Denumire dată unor piese și instrumente : a ) placă mică de metal care se prinde în partea superioară a unei fișe dintr - o cartotecă de bibliotecă sau de contabilitate ; b ) mică piesă de sârmă de forma literei U , care se așază răsturnată pe brațele unei balanțe pentru a obține echilibrul ; c ) mică piesă de sârmă îndoită în formă de U , care servește la închiderea unui circuit ; d ) bară scurtă de oțel și de beton , folosită ca armătură suplimentară în zona de reazem a unei grinzi de beton
EXPONÉNT , - Ă , exponenți , - te , subst . 1. S . m . și f . Persoană sau grup social care reprezintă și apără o idee , un curent etc . ; reprezentant . 2. S . m . ( Mat . ) Semn în cifre sau în litere scris sus , cu caractere mai mici , la dreapta unui număr sau a unei mărimi matematice , pentru a arăta puterea la care se ridică
ALBITÚRĂ , albituri , s . f . 1. ( La pl . ) Totalitatea rufelor ( de pat , de corp etc . ) ; lenjerie . 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică , babușcă etc . ; albișoară . 3. ( Reg . ) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac . 4. ( Tipogr . ) Mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere , cuvinte sau rânduri ; p . ext . spațiu alb între rânduri . - Alb + suf . -
... PUNCT , puncte , s . n . I. 1. Semn grafic mic și rotund , asemănător cu o înțepătură de ac , folosit ca semn de punctuație , pentru a indica pauze între propoziții sau fraze independente , pentru ... de broderie etc . 5. ( În sintagma ) Punct tipografic = unitate de măsură pentru lungime , folosită în tipografie , 0 , 376 mm . 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza depărtării . 7. ( În sintagma ) Punct de ochire = locul din țintă în care trăgătorul potrivește precis linia de ochire . II. 1. Figură geometrică plană ...
TEU , teuri , s . n . 1. Riglă de desen prevăzută la un capăt cu o riglă mai mică , perpendiculară pe prima . 2. Dispozitiv indicator în formă de T , folosit pe un aeroport pentru a arăta direcția și sensul vântului . 3. Nume dat unor obiecte care au forma literei
PLÁCĂ , plăci , s . f . 1. ( De obicei urmat de determinări care indică materia ) Bucată de material cu fețele plane și cu o grosime uniformă și mult mai mică decât celelalte două dimensiuni . 2. Disc de ebonită pe care se imprimă vibrațiile vocii sau ale unui instrument muzical , spre a fi apoi reproduse cu ajutorul gramofonului , al patefonului , al pick - up - ului . 3. ( Înv . ) Tăbliță de ardezie pe care învățau să scrie școlarii începători . 4. ( Tipogr . ) Foaie de metal pe care se imprimă literele . 5. ( Med . ) Proteză dentară mobilă . Placă dentară .
TELEGRÁF , telegrafe , ( 1 , 2 ) s . n . , telegrafi , ( 3 ) s . m 1. S . n . Telecomunicație care transmite la distanță semnale ( corespunzătoare literelor și cifrelor ) cu ajutorul unor aparate electromagnetice ; ansamblul instalațiilor necesare în acest scop . 2. S . n . ( Înv . ) Aparat situat pe înălțimi sau în turnuri de semnalizare , pentru transmiterea la distanță a unor semnale optice . 3. S . m . Nume dat unor plante erbacee ornamentale cu flori albe , mirositoare și cu tulpina agățătoare ajungând până la 5 - 6 metri ( Boussingaultia baselloides ) , sau cu florile mici , roz - purpurii și cu tulpina fragilă ( Tradescantia
CAR ^3 , caruri , s . n . Piesă cilindrică mobilă pe care se fixează hârtia la mașina de scris , făcând posibilă ( prin deplasare ) scrierea succesivă a literelor și a rândurilor . - După engl . [ typewriter ] carriage , fr . chariot . CAR ^2 , care , s . n . 1. Vehicul terestru încăpător , cu patru roți , cu tracțiune animală , folosit la tară pentru transportarea poverilor . 2. Cantitate de material care se poate încărca într - un car ^2 ( 1 ) . Un car de lemne . 3. ( Reg . ) Parte a ferăstrăului mecanic alcătuită din două bârne puse pe rotițe , pe care se așază bușteanul pentru a fi prefăcut în scânduri . CAR ^1 , cari , s . m . Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare , din ordinul coleopterelor , cu corpul păros și cu picioarele scurte , care trăiesc în lemn și se hrănesc cu